Optimizarea proceselor de mentenanță

Optimizarea proceselor de mentenanță
(Rezumat)

Mentenanța ocupă o parte importantă din ciclul de viașă al oricărui produs și costurile ei se impune a fi controlate. Dacă se construies modele de măsurare a cheltuielilor cu mentenanța se va urmării minimizarea acestora. Lucrarea își propune să prezinte conceptul de mentenanță pornind de la comportamentul echipamentelor în mediul real în care acționează. Se iau în considerare mai multe criterii de evaluare a mentenabilității. Se propune o soluție cloud computing oriented - CCO. Se exemplifică pentru optimizarea mentenanței autorurismelor unui brand. Sunt identificate modalități de rafinare a modelului de optimizare, știut fiind faptul că lucrul cu achiziții de date în baze de date distribuite de foarte mari dimensiuni nu mai este o problemă tehnică.

Cuvinte cheie: mentenanță, optimizare, cloud computing, baze de date distribuite, achiziții de date.

1. Procese de mentenanță

În timpul funcționării echipamentele se manifestă foarte diferit, unele continuă să opereze doar consumând resurse necesare realizării funcționalităților, în timp ce altele își întrerup activitatea accidental datorită apariției unor defecte, mai ales prin deteriorarea de componente fie datorită viciilor de construcție, fie datorită calității scăzute a materialelor din care sunt realizate, fie datorită unui mod defectuos de utilizare.

Procesele de mentenanță se definesc prin totalitatea activităților care se desfășoară astfel încât un echipament a cărei funcșționalitate s-a întrerupt datorită defectării să fie repornit și să realizeze aceleași funcționalități pe care le efcetua în momentul achiziției ca nou.

Processul de mentenanță este caracterizat prin:

- durată care se măsoară din momentul în care echipamentul și-a întrerupr funcționarea, până când aceasta este reluată ca urmare a efectuării de reparații; foarte multă lume consideră că mentenanța are durata efecțivă a activităților de reparare a echipamentelor, fără a lua în calcul și duratele în care echipamentul este în așteptare, ceea ce nu este normal, din moment ce durata de funcționare este dată doar de timpul când echipamentul execută operațiile pentru care a fost gândit și conduce la realizarea de produse sau de servicii;

- costuri cu forța de muncă, cu materialele necesare, cu energia, cu combustibilul și cu reperele care sunt înlocuite pentru a reîncepe funcționarea; aici este o întreagă discuție dacă este corect să fie externalizată mentenanța sau din contră, să fie menținută în organizație, de fiecare dată fiind și argumente pro și argumente contra, la fel de puternice;

- frecvențe ale opririlor din funcționare datorită apariției defectelor, lucru care se studiază atunci când se achiziționează echipamentul pentru că fiabilitatea este una din caracteristicile ce trebuie luate în considerare; producătorii au măsurători ale lor pentru fiabilitate și utilizatorii au măsurătorile lor, existând diferenșe semnificative între acestea;

- eforturile de a dezvolta procese de mentenanță eficiente ceea ce înseamnă specialiști pricepuți, achiziționa repere de calitate, originale pentru a înlocui pe cele defecte și de a asigura promptitudine în derularea procesului de mentenanță.

Unele aspecte se văd din duratele de garanțoie, din conținutul garanției și mai ales din limitările care apar legate de modul de exploatare al echipamentului.

Trebuie făcută diferența între mentenanță și întreținere, deși elementul de prevenție este strâns legat de creșterea nivelului de mentenanță. Studiul mentenanței fără studiul prevenției este incomolet, dar și reciproca este adevărată întru totul.

2. Optimizarea mentenanței

 A optimiza mentenanța înseamnă:

- a reduce durata în care echipamentul nu funcționează;

- a crește intervalul dintre două defectări de același fel;

- a asigura calitatea procesului de mentenanță;

- a menține cheltuielile între limite rezonabile;

- a defini proceduri standard pentru cazuri frecvente.

Un proces de mentenanță este optim dacă printr-o analiză efectuată de specialiștii din domeniu se trage concluzia că nu există o altă modalitate de a-l face mai bine decât acesta s-a derulat. Înseamnă că specialiștii au analizat pas cu pas tot ceea ce înseamnă proces de mentenanță, care începe cu constatarea, cu stabilirea necesarului, cu planificarea activităților, cu eralizarea aprovizionării, cu pregătirea operațiilor, ciuu derularea operațiilor, cu testarea echipamentului, cu punerea lui în funcțiune și care se încheie cu predarea echipamentului la beneficiarul care-l va folosi în scopul pentru care l-a achiziționat.

Pentru a avea un proces optim, este necesar să existe proceduri, la rândul lor acceptate ca fiind cele mai eficiente pentru a derula toate activitățile specifice procesului de mentenanță. Numai dacă se ia în considerare graful GANT ale efctuării reparației se va vedea complexitatea procesului, căci nu demontarea echipamentului este cel mai dificil lucru, ci aprovizionarea cu repere, alocarea de specialiști, de dispozitive și mai ales operațiile de înlocuire, unele dintre ele fiind obligatoriu să se desfășoare într-o anumită ordine, altele fiind posibil să se desășoare simultan.
Procesul de modelare a mentenabilității pornește de la realitatea de pe teren. Volumul imens de date permite:
- crearea de submulțimi cu grade de omogenitate date de filtrele introduse;
- efectuarea de calcule statistice pe colectivități omogene;
- identificarea pe cale experimentală  de proceduri eficiente de mentenanță;
- rafinarea proceselor în vederea maximizării caracteristicii de stabilitate;
- implementarea unei metode de optimizare bazată pe operare evolutivă;
- realizarea unei abordări bazate pe ontologii a optimizării mentenanței.
Se propun proceduri stricte de calcul a intervalelor de departajare a categoriilor de mentenanță astfel încât să se maximizeze durata de funcționare a echipamentelor personalizate, cu luarea în considerare a particularităților pe care le prezintă fiecare echipament în parte.

3. Criterii de optim

Sunt foarte diferite de la un proprietar de echipament la altul. Pentru unii este foarte importantă durata mentenanței, deci criteriul este minimizarea duratei de mentenanță. Se impune o astfel de abordare în cazul în care echipamentul este unic și nefuncționarea sa perturbă integral procesul de producție în organizație.

Minimizarea costurilor de mentenanță se pune mai ales atunci când utilajele au niveluri de fiabilitate scăzute sau utilajele sunt în număr foarte mare, iar căderile lor afectează grav funcționarea unor sisteme complexe.

Minimizarea consumurilor specifice operează când costurile reperelor ce trebuie înlocuite au o pondere foarte mare în totalul cheltuielilor cu mentenanța. De regulă se cunosc consumurile specifice și apar diferențe între acestea și consumurile efective, ceea ce arată că există cauze exterioare procesului de mentenanță care generază aceste consumuri sulimentare.

4. Soluție Cloud Computing Oriented

 Ideia de bază este că mentenanța nu este apanajul celor care o fac, ci a celor care produc echipamentul. Ei sunt interesați de a face produsele cât mai fiabile, de a avea procese de mentenanță cu durate și frecvențe reduse. De aceea ei sunt cei care trebuie să facă managementul mentenaței și să determine realizarea acelui fond informaționale care permite construirea de modele de optimizare.

În acest sens ei vor parcurge următoarele etape:

- identificarea punctelor unde se asigură mentenanța;

- impunerea ceritifcării mentenaței de către acele puncte;

- obligativitatea de a lucra după proceduri specifice;

- definirea de fluxuri informaționale complete;

- obligativitatea de a actualiza baza de date;

- elaborarea unei aplicații care operează în cloud.

După cum se știe:

- echipamentul are un manual și elemente de identificare prin cod bară;

- piesele de schimb care intră în mentenanță se identifică prin cod bară;

- executanții din procesul de mentenanță se identifică prin cos bare;

- momentele de start și de încheiere coincid cu momentele de înregistrare;

- elementele de calitate se măsoară direct prin durata de funcționare;

- cheltuielile se înregistrează prin pachetul definit de procedura utilizată.

În acest fel se crează premisele existenței unei baze de adte distribuite cu elemente legate de toto istoricul asociat unui echipament.

Studiul acestei baze de date permite identificarea seriilor de date care permit:

- stabilirea legilor de repartiție a duratelor dintre două defectări;

- stabilirea legilor de repartiție a duratelor pentru derularea mentenanței;

- identificarea corelațiilor dintre diferitele variabile înregistrate în baza de date.

Se construiește modelul de optimizare în raport cu maximizarea duratei de funcționare dintre două defectări accidentale.

5. Optimizarea mentenanței autoturismelor

Achiziția de date la autoturisme este totală, adică despre un autoturism se culeg date referitoare la:

- caracteristicile de fabricație, așa cum apar ele la producătorul interesat de procesul de mentenanță;

- modul de utilizare, distanțe aprcurse, calitate drumuri, consumuri, aprovizionări, pauze;

- reviziile periodice și reviziile tehnice bianulale;

- reparațiile intervenite datorită unor defecțiuni care apar accidental.

Despre toate acestea, baza de date include:

- date de identificare complete ale actorilor ce intervin:

- elemente cantitative legate de acțiunile descrise;

- momente de timp de start, de finiș pentru toate cele considerate;

- persoane care interacționează cu echipamentul, inclusiv proprietarul.

În contextul actual lucrurile devin mult simplificate când la echipament este montat un microprocesor unde se stochează toate datele achizișionate, inclusiv cele care marchează dinamic autoturismului pe intervale de timp suficient de fine pentru a avea o imagine clară asupra vieții acestuia.

6. Concluzii

O astfel de soluție este fezabilă pentru că utilizează tehnologii care sunt acum laîndemâna celor mai mulți informaticieni. Toate unitățile de service care se acreditează au obligația să lucreze cu aplicația și să coopereze în a actualiza baza de date centrală.

Informațiile care se obțin au menirea de a încuraja creșterea complexității modelelor de optimizare a proceselor de mentenanță, astfel încât să se producă o generalizare a soluțiilor oferite fiecărui echipament.

Separarea conceptului de întreținere de cel de mentenanță are menirea de a permite introducerea elementelor de control care să ducă la realizarea unor întrețineri ce fac din mentenanță un proces controlabil, fără riscuri majore, în condițiile unor planificări stricte ale reparațiilor pe categorii de echipamente.

Direcții de dezvoltare:

- extiderea rețelei de introducere a datelor;

- construire de modele pe bază de informații incomplete;

- realizarea de prognoze privind situațiile ce se vor produce;

- lucru online cu porprietarul echipamentului;

- creșterea accentului pe prevenție.

Dezvoltarea de aplicații bazate pe prelucrări de cunoștințe extrase din prelucrările seturilor de date culese sistematic prin centrele de asigurare a mentenanței.

Corelarea performanței echipamentului cu exploatarea personalizată în baza informațiilor specifice furnizate de echipament pe durata de funcționare a acestuia. Achizițiile de date permit cunoașterea stării în care se află echipamentul, ceea ce permite efectuarea de prognoze cu mmult mai riguroase decât cele bazate pe informațiile date de momentele de producere a mentenenaței,. Are loc mentenanță personalizată funcție de exploatare.

Bibliografie

• Baron TUDOR, IVAN Ion, BALOG Alexandru - Informaticã Economicã: Calitatea programelor si stilul de programare, lito ASE, Bucuresti, 1984, 43 pg.
• Baron TUDOR, IVAN Ion, BALOG Alexandru - Informaticã Economicã: Portabilitatea sistemelor de programe, lito ASE, Bucuresti, 1984, 31 pg.
• Ion IVAN - Asigurarea calitatii software, in INFORMATICA, Editura științifică și enciclopedică, coordonator Gh. Dodescu, Bucuresti, 1987, pg. 434-440
• Gheorghe NOSCA, Ion IVAN, Sebastian TCACIUC, Otilia PÂRLOG, Răzvan CĂCIULĂ - Calitatea datelor, Editura INFOREC, București, 1999, 102 pg., ISBN 973-98508-6-3.

(06 decembrie 2017)